Guvernul a aprobat modificarea finală a PNRR: Granturile de 13,6 miliarde euro au fost salvate, componenta de împrumuturi scade cu 1,2 miliarde euro
Guvernul României a adoptat, într-o ședință extraordinară, memorandumul propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) care consfințește finalizarea celei de-a treia renegocieri a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu echipele tehnice ale Comisiei Europene.
Cu doar 70 de zile rămase până la finalul perioadei de implementare (august 2026), noul plan configurat are o valoare totală de 20,2 miliarde de euro.
Bilanțul renegocierilor: Fondurile nerambursabile rămân intacte
Premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, au anunțat că prioritatea zero a executivului a fost protejarea sumelor din componenta de grant (fonduri nerambursabile).
Granturi: România a reușit să securizeze integral suma de 13,6 miliarde de euro (13,57 miliarde euro). Până la sfârșitul lunii august, autoritățile trebuie să absoarbă aproximativ 5 miliarde de euro din acest pachet pentru a deconta lucrările aflate în stadii avansate de execuție. Toate proiectele menținute pe granturi au un stadiu de realizare de peste 90%.
Împrumuturi: Această componentă a scăzut la 6,64 miliarde de euro, înregistrând o reducere de 1,2 miliarde de euro față de evaluările de la sfârșitul anului trecut. Scăderea este cauzată de eliminarea proiectelor care nu mai puteau fi finalizate la timp și de reajustarea costurilor.
Derogări majore obținute de la Comisia Europeană
Pentru a preveni blocarea banilor din cauza birocrației interne, echipa guvernamentală a obținut de la Bruxelles măsuri de flexibilizare vitale:
Recepții parțiale pentru mii de șantiere locale: S-a aprobat ca proiectele realizate de autoritățile locale, care sunt finalizate din punct de vedere constructiv, dar nu pot fi racordate la rețelele electrice din cauze birocratice, să poată fi recepționate parțial.
Plata proporțională pe Autostrada A7: Toate loturile de autostradă rămân în PNRR. Comisia a acceptat ca plățile de la 31 august să fie făcute proporțional cu progresul fizic real al lucrărilor, eliminând riscul de excludere totală a segmentelor cu mici întârzieri.
Sănătate și Educație: Toate cele 7 spitale rămase în program vor fi finalizate, după ce executivul a deblocat șantierele prin actualizarea costurilor crescute cu materialele. Alocările pentru educație (campusuri și dotări școlare) rămân, de asemenea, intacte.
Căi ferate: S-au negociat ținte reduse acolo unde atingerea obiectivelor inițiale devenise imposibilă, evitându-se penalitățile financiare.
Schimbări radicale în pachetul de Reforme: Se renunță la taxa pe proprietate
Cea mai importantă modificare politică și economică din PNRR este eliminarea reformei privind taxarea proprietății în funcție de valoarea de piață. Din cauza lipsei datelor de colectare din teritoriu, menținerea acestei condiționalități ar fi atras o penalizare de multe milioane de euro. Aplicația informatică va fi realizată în continuare de Ministerul Finanțelor, însă măsura a fost decuplată de PNRR.
Alte ajustări la capitolul reforme legislative includ:
O perioadă tranzitorie pentru aplicarea noului Cod al Urbanismului.
Ajustarea indicatorilor privind reducerea trenurilor cu întârzieri mari (peste 30 de minute).
Modificarea textului Legii Apelor, reducând impactul financiar la doar un ban pe metru cub pentru populație.
Formule flexibile pentru restructurarea companiilor de stat și eliminarea blocajelor legate de conducerile interimare.
Singurul punct critic nerezolvat pe deplin rămâne decarbonizarea, unde România nu a înlocuit la timp centralele pe cărbune cu cele pe gaz. Se negociază o soluție axată pe reducerea capacităților de producție, nu pe închiderea lor definitivă.
Angajarea răspunderii Guvernului, singura soluție pentru legile PNRR
Pachetul legislativ critic pentru PNRR numără 7+1 legi cheie. Patru dintre ele se află deja în Parlament (Codul Urbanismului, legea terenurilor pentru energie regenerabilă, legea cercetării-dezvoltării și Legea Apelor), iar trei sunt în consultare finală cu Comisia Europeană (personalul contractual din administrație, legea ANI privind declarațiile de avere și sistemul bonus-malus pentru inspectorii fiscali). Cea de-a opta este Legea salarizării unice în sectorul public.
În contextul unui guvern interimar, premierul Ilie Bolojan a indicat clar calea de urmat pentru viitorul executiv: „Soluția practică pentru a îndeplini pachetul de reforme, care înseamnă miliarde de euro, înseamnă angajarea răspunderii pe toate proiectele care nu sunt adoptate în Parlament. Este singura soluție fezabilă pentru ca la finalul lunii august România să bifeze îndeplinirea reformelor și să-și recupereze granturile.”
Tensiuni politice la Palatul Victoria: PNL reclamă un abuz în Parlament
Conferința de presă a reflectat și criza politică legată de tentativa de învestire în Parlament a Cabinetului condus de Adrian Veștea. Premierul Ilie Bolojan a atacat dur includerea siglei PNL în dreptul unor miniștri de pe lista depusă în plen:
Abuz constituțional: Bolojan a subliniat că PNL nu susține și nu face parte din Cabinetul Veștea, catalogând includerea partidului pe liste drept un abuz și o dezinformare care afectează realitatea compoziției politice. Conducerea Parlamentului a fost notificată oficial pentru rectificarea datelor.
Aritmetica parlamentară: Premierul a adăugat că, dacă acest cabinet va trece de votul Parlamentului, o va face strict cu sprijinul deputaților și senatorilor AUR.
Dacă această formulă guvernamentală va pica, PNL își menține oferta de a sprijini o formulă transparentă de guvern minoritar capabil să își asume răspunderea pe reformele urgente din PNRR și să securizeze echilibrele bugetare până la finalul anului.
