BNR: Inteligența artificială și incertitudinile geopolitice schimbă regulile economiei. Leonardo Badea avertizează că băncile centrale trebuie să găsească echilibrul dintre combaterea inflației și evitarea recesiunii
Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, a transmis un mesaj amplu în deschiderea celei de-a XII-a ediții a Conferinței Științifice Anuale a Economiștilor Academici Români din Străinătate (ERMAS), desfășurată la Cluj-Napoca, subliniind că economia mondială traversează o perioadă de transformări structurale fără precedent, generate de inteligența artificială, schimbările geopolitice și noile riscuri macroeconomice.
Leonardo Badea a evidențiat că BNR consideră cercetarea economică o componentă fundamentală a misiunii sale instituționale, iar colaborarea cu mediul universitar contribuie la fundamentarea unor politici economice mai eficiente. Oficialul a apreciat dezvoltarea conferinței ERMAS într-un reper internațional al dialogului academic și al cooperării dintre economiștii români și comunitatea științifică mondială.
Inteligența artificială schimbă economia globală
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale modifică deja procesele de producție, piața muncii și sistemul financiar, necesitând investiții masive și adaptarea modelelor economice tradiționale. În paralel, tensiunile geopolitice și schimbările din comerțul internațional obligă economiștii și băncile centrale să includă noi riscuri în analizele lor.
De ce băncile centrale nu reacționează întotdeauna imediat la inflație
Unul dintre cele mai importante mesaje ale discursului a vizat politica monetară. Leonardo Badea a explicat că literatura economică recentă arată că băncile centrale cu o credibilitate ridicată în lupta împotriva inflației pot amâna, în anumite circumstanțe, majorarea dobânzilor fără a-și pierde eficiența.
Acesta a invocat cercetările unor economiști de prestigiu internațional, care demonstrează că o reacție întârziată poate reprezenta uneori soluția optimă atunci când inflația este alimentată de șocuri de ofertă, precum creșterea prețurilor la energie.
Compromisul dintre inflație și creșterea economică
Oficialul BNR a explicat că băncile centrale sunt nevoite să găsească un echilibru dificil între reducerea inflației și protejarea economiei de o încetinire accentuată. O creștere prea agresivă a dobânzilor poate afecta investițiile, consumul și piața muncii, motiv pentru care deciziile de politică monetară trebuie adaptate contextului economic.
Leonardo Badea a făcut referire și la conceptul economic „divine coincidence”, care arată că, în anumite modele teoretice, stabilizarea inflației conduce automat și la stabilizarea economiei. Totuși, realitatea ultimilor ani, marcată de criza energetică și de șocurile externe, demonstrează că această situație apare doar în condiții limitate, iar factorii de decizie trebuie să accepte existența unor compromisuri.
BNR: Economia viitorului va avea nevoie de instituții solide și politici bazate pe dovezi
În încheiere, prim-viceguvernatorul BNR a transmis că Europa și economia mondială vor continua să se confrunte cu provocări complexe, iar succesul politicilor economice va depinde de calitatea instituțiilor și de utilizarea cercetării științifice în procesul decizional.
Mesajul transmis la conferința ERMAS reafirmă poziția BNR potrivit căreia fundamentarea deciziilor de politică monetară trebuie să țină cont nu doar de evoluția inflației, ci și de impactul asupra economiei reale, într-un context internațional marcat de incertitudine, transformări tehnologice și schimbări geopolitice majore.






