Sondaj INSCOP: Percepția asupra siguranței României, împărțită între încredere și îngrijorare
BUCUREȘTI – Rezultatele detaliate ale Barometrului Securității Naționale din martie 2026 conturează imaginea unei societăți care, deși vigilentă, alege drumul stabilității și al pregătirii pragmatice. Datele statistice recente indică un consens social solid în privința direcției de securitate a țării și o dorință masivă de implicare civică.
Consens istoric: 94,4% dintre români vor să fie „cetățeni pregătiți”
Cea mai spectaculoasă cifră a raportului este cea de 94,4% – procentul cetățenilor care susțin organizarea unor cursuri de pregătire pentru populație în situații de urgență. Această unanimitate traversează toate barierele demografice:
94,9% dintre persoanele cu studii superioare susțin inițiativa;
95,4% dintre locuitorii din mediul urban sunt în favoarea acestor programe;
94,3% dintre tinerii sub 30 de ani își doresc să fie instruiți.
Aceste date reflectă o transformare a mentalității colective: securitatea nu mai este văzută doar ca o responsabilitate a armatei, ci ca o competență a fiecărui cetățean.
Stabilitatea percepută depășește pragul critic de 50%
În ciuda tensiunilor regionale, sentimentul de siguranță personală rămâne robust. Un total de 51,1% dintre respondenți afirmă că România este o țară sigură. Analiza pe segmente de vârstă arată că optimismul este motorul noii generații:
54,8% dintre tinerii de 18-29 de ani se simt în siguranță;
53,6% dintre persoanele cu studii superioare împărtășesc acest sentiment de stabilitate.
De asemenea, încrederea în siguranța națională este strâns legată de statutul socio-economic, persoanele cu venituri ridicate raportând un nivel de încredere de peste 55%.
Priorități clare: Lupta împotriva corupției și a dezinformării
Deși contextul internațional este marcat de conflicte, românii dau dovadă de o analiză internă matură. Întrebați care este cea mai mare amenințare la adresa securității, aceștia au ierarhizat pericolele astfel:
Corupția (35,3%) – văzută ca principala vulnerabilitate a statului;
Dezinformarea și Fake News (19,4%) – indicând o populație tot mai conștientă de pericolele din mediul digital;
Instabilitatea economică (18,7%).
Faptul că doar 5,8% dintre români plasează un atac militar pe primul loc în lista amenințărilor imediate sugerează o încredere ridicată în umbrela defensivă oferită de parteneriatele strategice ale României.
Reziliența în fața anxietății
Deși 68,1% dintre cetățeni recunosc o anumită îngrijorare față de posibilitatea unui conflict în viitor, datele arată că această teamă nu se traduce în pasivitate. Din contră, ea alimentează dorința de pregătire menționată anterior, transformând anxietatea într-o forță constructivă de mobilizare civilă.
„Asistăm la o cristalizare a simțului civic. Cifrele ne spun că avem o populație care înțelege diferența dintre amenințări externe și slăbiciuni interne și care cere statului instrumente prin care să devină mai rezistentă,” explică analiștii INSCOP.
