Reformă majoră în Sănătate: Finanțarea spitalelor se va face în funcție de pacienții tratați, nu de numărul de paturi
Obiectivul central al noilor măsuri este reorientarea resurselor financiare direct către pacient și către actul medical efectiv.
Reforma este fundamentată pe trei ordine de ministru și vizează trei piloni majori:
Schimbarea radicală a modului de finanțare a spitalelor;
Flexibilizarea organizării structurilor interne;
Repartizarea paturilor la nivel județean în funcție de nevoile reale ale populației.
Banii urmează pacientul: Adio finanțării pe „paturi goale”
Cea mai importantă modificare vizează direct bugetele spitalelor. Ministerul Sănătății, în parteneriat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), va introduce un model de finanțare prin care unitățile medicale vor primi fonduri strict în funcție de serviciile acordate și de numărul de pacienți tratați, eliminând criteriul rigid al numărului de paturi existente.
Până în prezent, spitalele performante care își depășeau indicatorii contractuali ajungeau să fie dezavantajate financiar, deși gestionau cazuri complexe și un volum uriaș de muncă. Acest mecanism de „penalizare” a performanței va fi eliminat complet.
„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.
Ce înseamnă reforma pentru pacienți și personalul medical?
Conform reprezentanților ministerului, noul set de reguli va genera beneficii directe pentru ambele categorii:
Pentru pacienți:
Acces îmbunătățit la servicii medicale de calitate.
Spitale stimulate financiar să trateze mai mult și mai eficient.
O organizare a unităților sanitare adaptată nevoilor reale ale comunității.
Pentru medici și personalul medical:
Recunoașterea muncii și a performanței profesionale.
Susținere financiară sporită pentru spitalele care preiau cazuri complexe.
Flexibilitate crescută în managementul secțiilor și compartimentelor.
Secții mai mici și reconfigurarea paturilor la nivel județean
Pe lângă modificarea fluxurilor financiare, reforma aduce schimbări și în structura fizică a spitalelor. Limita minimă pentru înființarea unei secții spitalicești va fi redusă de la 25 la 23 de paturi, o măsură menită să ajute spitalele din teritoriu să se adapteze mai ușor cerințelor locale.
De asemenea, paturile vor fi redistribuite la nivel județean printr-un nou mecanism, asigurând o distribuție echilibrată și eliminând presiunea de pe unitățile suprasolicitate.
Impactul financiar: Peste 98% dintre spitale vor avea bugete mai mari
Datele transmise de CNAS arată că noua metodologie de calcul va aduce simulări pozitive pentru marea majoritate a instituțiilor medicale. Iată cum se împart creșterile estimate pentru anul 2026, comparativ cu rezultatele din 2025:
| Categoria spitalului | Creștere bugetară medie estimată |
| Toate spitalele (98,19% din total) | Estimare pozitivă (creșteri generalizate) |
| Spitalele de categoria IM | +15,06% (cele mai mari creșteri) |
| Spitalele de categoriile II și III | ~10,7% |
| Spitalele de categoriile IV și V | Creșteri moderate |
În încheiere, Cseke Attila a dat asigurări că aceste măsuri nu vor reduce accesul populației la tratamente și nici nu vor afecta calitatea actului medical, ci vor pune bazele unui sistem sanitar modern, flexibil și sustenabil.






