Păcănelele dispar din orașe. Riscă România mutarea lor spre periferii și localități mici?
Un val fără precedent de interdicții lovește industria jocurilor de noroc: oraș după oraș, consiliile locale votează eliminarea sălilor de păcănele. În același timp, juriștii avertizează că noua legislație lasă o portiță prin care aparatele ar putea migra spre localități mai mici, atrase de taxele locale.
Prin OUG 7/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 25 februarie, Guvernul a transferat consiliilor locale puterea de a decide soarta jocurilor de noroc. Potrivit StartupCafe.ro, care a analizat textul ordonanței, fiecare dintre cele aproximativ 3.200 de unități administrativ-teritoriale poate acum să interzică total sau parțial sălile de jocuri pe raza localității ori, dimpotrivă, să le autorizeze în schimbul unei taxe anuale calculate pe suprafață — bani care intră direct la bugetul local.
Reacția orașelor a fost rapidă. Slatina a fost printre primele care au votat interdicția — decizie în urma căreia aproximativ 90 de săli și agenții de pariuri urmează să se închidă treptat, pe măsură ce le expiră autorizațiile ONJN. Zărnești a devenit primul oraș din județul Brașov care a interzis complet jocurile de noroc, primarul Alexandru Igrișan invocând protejarea comunității și prevenirea dependenței, relatează Știrile ProTV. Conform Ziare.com, primari din Brăila, Ploiești și Iași au anunțat la rândul lor măsuri similare, iar până în primăvară cel puțin șapte orașe și o comună adoptaseră deja interdicția, alte peste 30 de municipii pregătind hotărâri în acest sens. USR a lansat și o hartă interactivă, actualizată cu date transmise de ONJN, pe care cetățenii pot urmări în timp real ce localități au interzis sălile, notează HotNews.ro.
Miza este una uriașă: registrul public al ONJN indica în martie 2026 un total de 44.450 de aparate de joc cu licență activă, distribuite în 5.148 de săli din 174 de localități — adică, statistic, un aparat la fiecare 427 de români.
Portița din lege: încotro se mută aparatele?
Aici apare însă întrebarea incomodă. Legea 107/2024, promulgată în aprilie 2024, interzisese deja sălile de jocuri în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, scoțând practic păcănelele din peste 90% din localitățile țării — în special din mediul rural. Doar că OUG 7/2026 dă acum tuturor consiliilor locale, inclusiv celor din comune, dreptul de a decide dacă permit sau nu jocurile de noroc, în schimbul unor taxe consistente la bugetele locale.
Analizele juridice publicate după adoptarea ordonanței, inclusiv în presa de specialitate a industriei, semnalează exact acest conflict între cele două acte normative și critică textul din perspectiva proporționalității constituționale. Cu alte cuvinte, rămâne neclar dacă o comună cu buget la limită ar putea invoca noua ordonanță pentru a autoriza săli de jocuri pe care legea din 2024 le interzisese — iar până la o clarificare legislativă sau în instanță, portița rămâne deschisă.
Cert este că, pe măsură ce marile orașe închid ușa, operatorii unei industrii de zeci de mii de aparate vor căuta alternative. Iar dacă acestea se vor dovedi a fi periferiile și localitățile mici — exact comunitățile pe care legea din 2024 voia să le protejeze — efectul reformei ar putea fi opusul celui dorit.
