Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat constituționalitatea inițiativei legislative cetățenești care vizează modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023.
Deși inițiativa întrunește condițiile legale de promovare, magistrații au blocat acele prevederi care reglementează norme cu caracter fiscal.
Curtea a confirmat că demersul cetățenesc a parcurs etapele procedurale necesare. Propunerea și expunerea de motive au fost publicate în Monitorul Oficial la începutul lunii februarie 2026.
În ceea ce privește susținerea populară, din totalul de 185.568 de semnături depuse, CCR a validat 150.643 de semnături, depășind pragul constituțional de 100.000 de cetățeni cu drept de vot. De asemenea, a fost confirmată îndeplinirea condiției dispersiei teritoriale, inițiativa fiind susținută de peste 5.000 de cetățeni în 12 județe, depășind astfel pragul de o pătrime din unitățile administrativ-teritoriale ale țării.
Deși validată în ansamblu, inițiativa legislativă a primit un refuz parțial din partea CCR. Curtea a stabilit că o serie de articole (art. I pct. 4, 5, 6; art. II pct. 2-5, 7 și art. IV-VI) sunt neconstituționale, deoarece contravin art. 74 alin. (2) din Constituție, care interzice inițiativele cetățenești pe teme fiscale.
Curtea a explicat că intenția inițiatorilor de a reintroduce în legislație forme anterioare ale unor acte normative – modificate recent prin Legea nr. 141/2025 – vizează domenii cu impact major asupra bugetului de stat.
Argumentele CCR privind interdicția fiscală:
Protecția echilibrului bugetar: Interdicția impusă de Constituție nu vizează doar taxe și impozite, ci orice măsuri care afectează execuția bugetară curentă.
Impact economic: Acordarea unor sporuri sau sume fixe de la bugetul de stat, preconizate prin inițiativa cetățenească, este considerată o reglementare de natură fiscală.
Stabilitate macroeconomică: Rațiunea pentru care cetățenii nu pot iniția legi cu caracter fiscal este necesitatea protejării stabilității financiare a statului.
Cu privire la aspectele tehnice semnalate în dosar, Curtea a precizat următoarele:
Publicarea în Monitorul Oficial: Întârzierea față de termenul de 30 de zile de la avizul Consiliului Legislativ reprezintă o problemă procedurală, dar nu una de neconstituționalitate, neintrând în sfera de competență a CCR.
Atestarea semnăturilor: Deși au existat neregularități în activitatea unor primării (lipsa datelor sau a formulelor de atestare), CCR a validat listele acolo unde semnătura și ștampila autorității competente au confirmat autenticitatea.
Hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie. Motivarea detaliată a acestei soluții va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat constituționalitatea inițiativei legislative cetățenești care vizează modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023.
Deși inițiativa întrunește condițiile legale de promovare, magistrații au blocat acele prevederi care reglementează norme cu caracter fiscal.
Curtea a confirmat că demersul cetățenesc a parcurs etapele procedurale necesare. Propunerea și expunerea de motive au fost publicate în Monitorul Oficial la începutul lunii februarie 2026.
În ceea ce privește susținerea populară, din totalul de 185.568 de semnături depuse, CCR a validat 150.643 de semnături, depășind pragul constituțional de 100.000 de cetățeni cu drept de vot. De asemenea, a fost confirmată îndeplinirea condiției dispersiei teritoriale, inițiativa fiind susținută de peste 5.000 de cetățeni în 12 județe, depășind astfel pragul de o pătrime din unitățile administrativ-teritoriale ale țării.
Deși validată în ansamblu, inițiativa legislativă a primit un refuz parțial din partea CCR. Curtea a stabilit că o serie de articole (art. I pct. 4, 5, 6; art. II pct. 2-5, 7 și art. IV-VI) sunt neconstituționale, deoarece contravin art. 74 alin. (2) din Constituție, care interzice inițiativele cetățenești pe teme fiscale.
Curtea a explicat că intenția inițiatorilor de a reintroduce în legislație forme anterioare ale unor acte normative – modificate recent prin Legea nr. 141/2025 – vizează domenii cu impact major asupra bugetului de stat.
Argumentele CCR privind interdicția fiscală:
Protecția echilibrului bugetar: Interdicția impusă de Constituție nu vizează doar taxe și impozite, ci orice măsuri care afectează execuția bugetară curentă.
Impact economic: Acordarea unor sporuri sau sume fixe de la bugetul de stat, preconizate prin inițiativa cetățenească, este considerată o reglementare de natură fiscală.
Stabilitate macroeconomică: Rațiunea pentru care cetățenii nu pot iniția legi cu caracter fiscal este necesitatea protejării stabilității financiare a statului.
Cu privire la aspectele tehnice semnalate în dosar, Curtea a precizat următoarele:
Publicarea în Monitorul Oficial: Întârzierea față de termenul de 30 de zile de la avizul Consiliului Legislativ reprezintă o problemă procedurală, dar nu una de neconstituționalitate, neintrând în sfera de competență a CCR.
Atestarea semnăturilor: Deși au existat neregularități în activitatea unor primării (lipsa datelor sau a formulelor de atestare), CCR a validat listele acolo unde semnătura și ștampila autorității competente au confirmat autenticitatea.
Hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie. Motivarea detaliată a acestei soluții va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Acest site web folosește cookie-uri
Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și reclamele, pentru a oferi funcții de social media și pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, partajăm informații despre utilizarea site-ului nostru cu partenerii noștri de social media, publicitate și analiză, care le pot combina cu alte informații pe care le-ați furnizat sau pe care le-au colectat din utilizarea serviciilor lor.
Cookie-urile sunt fișiere text mici care pot fi utilizate de site-uri web pentru a face experiența utilizatorului mai eficientă.
Legea prevede că putem stoca cookie-uri pe dispozitivul dvs. dacă sunt strict necesare pentru funcționarea acestui site. Pentru toate celelalte tipuri de cookie-uri avem nevoie de permisiunea dvs. Aceasta înseamnă că cookie-urile care sunt clasificate ca fiind necesare sunt procesate în baza articolului 6 alineatul (1) litera (f) din GDPR. Toate celelalte cookie-uri, adică cele din categoriile preferințe și marketing, sunt procesate în baza articolului 6 alineatul (1) litera (a) din GDPR.
Acest site utilizează diferite tipuri de cookie-uri. Unele cookie-uri sunt plasate de servicii terțe care apar pe paginile noastre.
Puteți oricând să modificați sau să vă retrageți consimțământul din Declarația privind cookie-urile de pe site-ul nostru web.
Aflați mai multe despre cine suntem, cum ne puteți contacta și cum prelucrăm datele cu caracter personal în Politica noastră de confidențialitate.
Vă rugăm să indicați ID-ul și data consimțământului dvs. atunci când ne contactați cu privire la consimțământul dvs.
