Date BNR: Deficit de cont curent mai mic, dar datorie externă în creștere la începutul lui 2026
Principala componentă care a determinat această corecție a fost balanța bunurilor, unde deficitul s-a redus cu 977 milioane euro (ajungând la 7.375 milioane euro).
Cum au evoluat componentele contului curent
Deși evoluția generală a fost pozitivă în ceea ce privește reducerea deficitului total, structura contului curent arată dinamici mixte în primele trei luni ale anului 2026:
- Bunuri și servicii: Deficitul pe acest segment s-a redus la 4.069 milioane euro (față de 4.712 milioane euro în T1 2025). Scăderea deficitului comercial pe bunuri a compensat o ușoară deteriorare a excedentului din servicii, care a scăzut cu 334 milioane euro (până la 3.306 milioane euro).
- Serviciile de telecomunicații și IT au continuat să aducă un aport masiv, generând un excedent de 1.922 milioane euro. În schimb, sectorul turismului rămâne pe deficit (-1.109 milioane euro).
- Venituri primare (care includ venituri din muncă și investiții): Deficitul s-a adâncit, crescând cu 305 milioane euro, până la un total de 1.593 milioane euro.
- Venituri secundare (transferuri curente private și publice): Au înregistrat o îmbunătățire semnificativă, generând un excedent de 324 milioane euro, comparativ cu un deficit de 153 milioane euro în T1 2025.
Investițiile Străine Directe (ISD) în scădere
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1.130 milioane euro în primul trimestru din 2026, în scădere comparativ cu cele 1.635 milioane euro atrase în aceeași perioadă a anului trecut.
Din valoarea totală, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost pozitive, însumând 1.461 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 331 milioane euro.
Datoria externă a crescut cu peste 3 miliarde euro
În primele trei luni ale anului 2026, datoria externă totală a României a crescut cu 3.062 milioane euro, atingând pragul de 231.525 milioane euro.
Structura datoriei la 31 martie 2026:
- Datoria pe termen lung: a ajuns la 182.847 milioane euro (79% din total), marcând o creștere de 1,4% față de sfârșitul anului 2025. Din această sumă, datoria administrației publice reprezintă cel mai mare segment (126.567 milioane euro).
- Datoria pe termen scurt: a înregistrat un nivel de 48.678 milioane euro (21% din total), fiind în creștere cu 1,1% față de 31 decembrie 2025.
Indicatorii de prudențialitate financiară rămân solizi
În ciuda creșterii datoriei totale, indicatorii de solvabilitate și acoperire ai României au cunoscut îmbunătățiri la finalul primului trimestru:
- Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut considerabil la 11,8% în T1 2026, față de o medie de 18,4% înregistrată pe parcursul anului 2025.
- Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat la 6,4 luni la 31 martie 2026, comparativ cu 6,0 luni la finele anului trecut.
- Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (la valoare reziduală) cu rezervele valutare ale BNR s-a îmbunătățit, ajungând la 108,1%, față de 104,4% la 31 decembrie 2025.
