Banca Națională a României (BNR) a transmis vineri o serie de precizări privind securitatea cibernetică a sistemului financiar și rolul numerarului, după publicarea, la 7 iulie 2026, a Avertismentului CERS/2026/3 al Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS), referitor la riscurile generate de modelele avansate de inteligență artificială.
Instituția subliniază că documentul european reprezintă un instrument preventiv de politică macroprudențială și nu semnalează existența unui incident cibernetic și nici nu anticipează un blocaj al sistemului financiar. Potrivit BNR, scopul avertismentului este identificarea din timp a riscurilor și consolidarea rezilienței autorităților și instituțiilor financiare.
Conform avertismentului european, modelele de inteligență artificială de frontieră au potențialul de a crește viteza, amploarea și gradul de sofisticare al atacurilor cibernetice, modificând astfel profilul de risc al sistemului financiar european.
BNR precizează că experți ai instituției au participat la elaborarea analizei tehnice care a stat la baza avertismentului din perspectiva stabilității financiare.
Banca Națională arată că monitorizează permanent riscurile operaționale și cibernetice prin supravegherea instituțiilor de credit și a infrastructurilor pieței financiare, analiza incidentelor raportate, misiuni de evaluare și teste periodice.
Începând din 2024, infrastructurile pieței financiare și băncile sistemice participă periodic la teste avansate de reziliență cibernetică, care simulează metodele utilizate de atacatori informatici sofisticați.
Potrivit BNR, cel mai recent exercițiu nu a evidențiat vulnerabilități operaționale semnificative, iar instituțiile de credit evaluate sunt, în general, pregătite să activeze planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a crizelor.
BNR amintește că legislația europeană impune obligații stricte privind reziliența operațională digitală. Astfel, instituțiile financiare trebuie să demonstreze că dispun de măsuri eficiente de protecție și că pot menține sau restabili rapid serviciile critice în cazul unor incidente sau evenimente perturbatoare.
În comunicat, BNR evidențiază că numerarul continuă să joace un rol important atât în activitatea economică de zi cu zi, cât și în situații de criză, inclusiv în contextul intensificării riscurilor cibernetice și al evoluțiilor geopolitice.
Datele prezentate din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 arată că numerarul aflat în circulație ajunsese la 120,3 miliarde de lei, iar gradul de disponibilitate era de 98%.
Totodată, rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane, reprezentând 71% din populația rezidentă cu vârsta de peste 15 ani. Toate localitățile urbane dispuneau de cel puțin un bancomat, iar raportat la populație, infrastructura României este comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia, deși în mediul rural există încă diferențe de acces.
Banca Națională recomandă ca numerarul și serviciile financiare digitale să fie privite ca instrumente complementare. Păstrarea unor sume rezonabile în numerar poate asigura continuitatea plăților esențiale în situații excepționale, însă deținerea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri precum furtul, pierderea sau distrugerea banilor.
Instituția reamintește că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă.
În final, BNR subliniază că analiza riscurilor cibernetice trebuie interpretată ca un demers de prevenție și consolidare a rezilienței sistemului financiar, nu ca un motiv pentru retragerea economiilor din bănci sau renunțarea la serviciile financiare digitale. Instituția transmite că stabilitatea sistemului bancar românesc rămâne solidă, iar măsurile de supraveghere și testare sunt menite să limiteze impactul unor eventuale incidente cibernetice.
Banca Națională a României (BNR) a transmis vineri o serie de precizări privind securitatea cibernetică a sistemului financiar și rolul numerarului, după publicarea, la 7 iulie 2026, a Avertismentului CERS/2026/3 al Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS), referitor la riscurile generate de modelele avansate de inteligență artificială.
Instituția subliniază că documentul european reprezintă un instrument preventiv de politică macroprudențială și nu semnalează existența unui incident cibernetic și nici nu anticipează un blocaj al sistemului financiar. Potrivit BNR, scopul avertismentului este identificarea din timp a riscurilor și consolidarea rezilienței autorităților și instituțiilor financiare.
Conform avertismentului european, modelele de inteligență artificială de frontieră au potențialul de a crește viteza, amploarea și gradul de sofisticare al atacurilor cibernetice, modificând astfel profilul de risc al sistemului financiar european.
BNR precizează că experți ai instituției au participat la elaborarea analizei tehnice care a stat la baza avertismentului din perspectiva stabilității financiare.
Banca Națională arată că monitorizează permanent riscurile operaționale și cibernetice prin supravegherea instituțiilor de credit și a infrastructurilor pieței financiare, analiza incidentelor raportate, misiuni de evaluare și teste periodice.
Începând din 2024, infrastructurile pieței financiare și băncile sistemice participă periodic la teste avansate de reziliență cibernetică, care simulează metodele utilizate de atacatori informatici sofisticați.
Potrivit BNR, cel mai recent exercițiu nu a evidențiat vulnerabilități operaționale semnificative, iar instituțiile de credit evaluate sunt, în general, pregătite să activeze planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a crizelor.
BNR amintește că legislația europeană impune obligații stricte privind reziliența operațională digitală. Astfel, instituțiile financiare trebuie să demonstreze că dispun de măsuri eficiente de protecție și că pot menține sau restabili rapid serviciile critice în cazul unor incidente sau evenimente perturbatoare.
În comunicat, BNR evidențiază că numerarul continuă să joace un rol important atât în activitatea economică de zi cu zi, cât și în situații de criză, inclusiv în contextul intensificării riscurilor cibernetice și al evoluțiilor geopolitice.
Datele prezentate din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 arată că numerarul aflat în circulație ajunsese la 120,3 miliarde de lei, iar gradul de disponibilitate era de 98%.
Totodată, rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane, reprezentând 71% din populația rezidentă cu vârsta de peste 15 ani. Toate localitățile urbane dispuneau de cel puțin un bancomat, iar raportat la populație, infrastructura României este comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia, deși în mediul rural există încă diferențe de acces.
Banca Națională recomandă ca numerarul și serviciile financiare digitale să fie privite ca instrumente complementare. Păstrarea unor sume rezonabile în numerar poate asigura continuitatea plăților esențiale în situații excepționale, însă deținerea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri precum furtul, pierderea sau distrugerea banilor.
Instituția reamintește că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă.
În final, BNR subliniază că analiza riscurilor cibernetice trebuie interpretată ca un demers de prevenție și consolidare a rezilienței sistemului financiar, nu ca un motiv pentru retragerea economiilor din bănci sau renunțarea la serviciile financiare digitale. Instituția transmite că stabilitatea sistemului bancar românesc rămâne solidă, iar măsurile de supraveghere și testare sunt menite să limiteze impactul unor eventuale incidente cibernetice.
Acest site web folosește cookie-uri
Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și reclamele, pentru a oferi funcții de social media și pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, partajăm informații despre utilizarea site-ului nostru cu partenerii noștri de social media, publicitate și analiză, care le pot combina cu alte informații pe care le-ați furnizat sau pe care le-au colectat din utilizarea serviciilor lor.
Cookie-urile sunt fișiere text mici care pot fi utilizate de site-uri web pentru a face experiența utilizatorului mai eficientă.
Legea prevede că putem stoca cookie-uri pe dispozitivul dvs. dacă sunt strict necesare pentru funcționarea acestui site. Pentru toate celelalte tipuri de cookie-uri avem nevoie de permisiunea dvs. Aceasta înseamnă că cookie-urile care sunt clasificate ca fiind necesare sunt procesate în baza articolului 6 alineatul (1) litera (f) din GDPR. Toate celelalte cookie-uri, adică cele din categoriile preferințe și marketing, sunt procesate în baza articolului 6 alineatul (1) litera (a) din GDPR.
Acest site utilizează diferite tipuri de cookie-uri. Unele cookie-uri sunt plasate de servicii terțe care apar pe paginile noastre.
Puteți oricând să modificați sau să vă retrageți consimțământul din Declarația privind cookie-urile de pe site-ul nostru web.
Aflați mai multe despre cine suntem, cum ne puteți contacta și cum prelucrăm datele cu caracter personal în Politica noastră de confidențialitate.
Vă rugăm să indicați ID-ul și data consimțământului dvs. atunci când ne contactați cu privire la consimțământul dvs.
