BNR: Dobânda-cheie rămâne la 6,50%, iar inflația este așteptată să scadă în a doua parte a anului. Banca centrală avertizează asupra riscurilor economice

Membrii Consiliului au apreciat că actualul context economic justifică menținerea unei politici monetare prudente pentru asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și pentru susținerea unei creșteri economice sustenabile.

Inflația a continuat să crească în primăvară

Potrivit analizei BNR, rata anuală a inflației a urcat la 10,85% în luna mai, de la 9,87% în martie, evoluție determinată în principal de scumpirea gazelor naturale, a carburanților și a prețurilor administrate, pe fondul efectelor de bază, al creșterii cotației petrolului și al majorării chiriilor pentru locuințele de stat.

În același timp, inflația de bază (CORE2 ajustat) a crescut la 8,5%, după ce coborâse la începutul anului. Membrii Consiliului au arătat că această evoluție reflectă efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, deprecierea cursului leu/euro și majorarea prețurilor unor bunuri importate, într-un context în care așteptările inflaționiste pe termen scurt au rămas ridicate.

BNR estimează o reducere semnificativă a inflației în trimestrul al treilea

Potrivit minutei, noile evaluări indică o ușoară scădere a inflației în luna iunie, urmată de o reducere substanțială în trimestrul al treilea din 2026.

Comparativ cu prognoza din luna mai, care anticipa o rată a inflației de 10,3% în iunie, 5,5% la finalul anului și 2,7% în martie 2028, membrii Consiliului apreciază că nivelurile din perioada imediat următoare vor fi ușor mai ridicate decât cele estimate anterior, în principal din cauza creșterii chiriilor pentru locuințele de stat.

În același timp, banca centrală consideră că presiunile dezinflaționiste generate de slăbirea cererii și de adâncirea deficitului de cerere agregată vor deveni tot mai vizibile pe termen mediu.

Economia a stagnat, iar consumul populației s-a redus

Membrii Consiliului au constatat că economia României a stagnat în primul trimestru al anului 2026, după contracția din ultimele trei luni ale anului precedent. În ritm anual, produsul intern brut a scăzut cu 1,2%, pe fondul accentuării declinului consumului gospodăriilor și al contribuției negative mai mari a variației stocurilor.

În același timp, investițiile și-au încetinit ritmul de creștere, iar aportul exportului net la activitatea economică s-a diminuat.

Pentru trimestrele al doilea și al treilea, BNR anticipează o redresare modestă a economiei, susținută în principal de investiții și, într-o anumită măsură, de consumul privat.

Piața muncii continuă să se detensioneze

Analiza BNR arată că piața muncii a continuat să se relaxeze în prima parte a anului. Numărul salariaților și-a încetinit scăderea, rata șomajului BIM s-a menținut aproape constantă în lunile aprilie și mai, iar companiile raportează intenții mai reduse de angajare și un deficit mai mic de forță de muncă.

Totuși, membrii Consiliului avertizează că există în continuare incertitudini privind evoluția costurilor salariale, generate de inflația ridicată, majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026 și dezechilibrele persistente dintre cererea și oferta de muncă în anumite sectoare.

Riscuri importante pentru economie și cursul de schimb

BNR consideră că riscurile la adresa economiei și a inflației rămân ridicate. Printre principalele amenințări sunt menționate conflictul din Orientul Mijlociu, șocul energetic global, evoluția prețurilor gazelor naturale și a altor materii prime, precum și tensiunile comerciale internaționale.

De asemenea, membrii Consiliului au subliniat că riscurile privind cursul de schimb al leului sunt amplificate de deficitele gemene încă ridicate și de incertitudinile politice interne.

În acest context, BNR consideră esențiale stabilitatea politică și guvernamentală, continuarea consolidării fiscale în conformitate cu Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru susținerea investițiilor, a reformelor structurale și a potențialului de creștere al economiei românești.