BNR: România rămâne vulnerabilă în fața șocurilor economice și geopolitice. Deficitele ridicate și conflictele externe sunt principalele amenințări
Banca Națională a României avertizează că stabilitatea financiară a țării continuă să fie pusă la încercare de un cumul de riscuri interne și externe.
În Raportul asupra stabilității financiare – iunie 2026, instituția arată că dezechilibrele macroeconomice persistente, tensiunile geopolitice și încetinirea economiei mențin presiuni importante asupra mediului financiar, chiar dacă sistemul bancar își păstrează soliditatea.
Două riscuri majore domină tabloul economic
Analiza BNR identifică două riscuri sistemice de nivel sever. Primul este reprezentat de incertitudinile generate de conflictele geopolitice și de deteriorarea contextului economic internațional, iar al doilea vizează dezechilibrele macroeconomice interne, alimentate de deficitele ridicate și de ritmul redus al creșterii economice.
Banca centrală avertizează că agravarea conflictelor externe poate produce noi șocuri asupra piețelor energetice, poate alimenta inflația și poate afecta fluxurile comerciale și financiare la nivel global.
În paralel, România continuă să fie expusă vulnerabilităților generate de deficitul bugetar și de deficitul de cont curent, care rămân printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Economia încetinește, iar consolidarea fiscală trebuie continuată
Potrivit raportului, activitatea economică a evoluat modest în 2025, sub estimările formulate anterior. Deși măsurile de consolidare fiscală au început să reducă deficitul bugetar, ajustarea pornește de la niveluri foarte ridicate.
BNR apreciază că menținerea unei politici fiscale coerente și predictibile este esențială pentru păstrarea încrederii investitorilor, limitarea costurilor de finanțare și stabilizarea datoriei publice.
Instituția consideră că absorbția fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență, trebuie accelerată pentru a susține investițiile și dezvoltarea economiei, avertizând că întârzierile în implementarea proiectelor pot afecta potențialul de creștere pe termen lung.
Populația rămâne stabilă, dar companiile resimt presiunea
Raportul arată că populația continuă să beneficieze de un nivel redus al vulnerabilităților financiare, datorită gradului moderat de îndatorare și nivelului încă ridicat al economisirii.
Cu toate acestea, ritmul de creștere al veniturilor și al depozitelor bancare a încetinit, pe fondul presiunilor inflaționiste.
În schimb, situația companiilor nefinanciare s-a deteriorat. Profitabilitatea firmelor a scăzut, gradul de îndatorare a crescut, iar creditele neperformante au înregistrat o evoluție negativă, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii.
BNR estimează că probabilitatea de nerambursare a creditelor acordate companiilor și populației va continua să crească în perioada următoare.
Sistemul bancar rămâne unul dintre punctele forte ale economiei
În ciuda mediului economic dificil, sistemul bancar românesc continuă să fie caracterizat de un nivel ridicat al capitalizării și lichidității.
Indicatorii de solvabilitate, lichiditate și profitabilitate se mențin peste cerințele europene, iar testele de stres confirmă capacitatea băncilor de a absorbi eventuale șocuri economice fără afectarea stabilității financiare.
Cu toate acestea, banca centrală avertizează că expunerea ridicată a instituțiilor de credit la titlurile de stat poate amplifica riscurile în cazul deteriorării situației finanțelor publice sau al modificării percepției investitorilor asupra României.
Atacurile cibernetice și inteligența artificială generează noi provocări
Un capitol important al raportului este dedicat amenințărilor cibernetice, despre care BNR afirmă că au devenit mai sofisticate și mai greu de combătut.
Utilizarea inteligenței artificiale pentru realizarea de materiale deepfake și campanii complexe de phishing reprezintă una dintre principalele provocări pentru instituțiile financiare.
Totodată, dezvoltarea accelerată a pieței criptoactivelor și a finanțelor descentralizate este atent monitorizată, întrucât poate genera riscuri operaționale, financiare și chiar geopolitice.
Probleme structurale care continuă să limiteze dezvoltarea
Raportul evidențiază faptul că economia României este afectată în continuare de vulnerabilități structurale importante.
Printre acestea se numără nivelul redus de capitalizare al companiilor, intermedierea financiară aflată la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, îmbătrânirea populației, deficitul de forță de muncă calificată și impactul tot mai vizibil al schimbărilor climatice.
BNR consideră că dezvoltarea pieței de capital, creșterea educației financiare și stimularea investițiilor în proiecte verzi sunt măsuri care pot contribui la reducerea acestor vulnerabilități.
Conflictul din Orientul Mijlociu amplifică incertitudinile
În tema specială a raportului, BNR analizează efectele escaladării conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale.
Instituția apreciază că eventualele perturbări ale comerțului cu energie și materii prime pot genera noi presiuni inflaționiste și pot afecta lanțurile internaționale de aprovizionare.
Deși expunerea directă a României la regiunea afectată este redusă, banca centrală avertizează că efectele indirecte, prin intermediul economiilor partenere și al piețelor financiare internaționale, pot avea un impact semnificativ asupra economiei naționale.
Concluzia raportului
Mesajul transmis de Banca Națională este că sistemul financiar românesc dispune de suficiente resurse pentru a face față unui context economic complicat, însă stabilitatea acestuia depinde de continuarea consolidării fiscale, accelerarea investițiilor, valorificarea fondurilor europene și menținerea unei politici prudente în sectorul bancar.
În lipsa unor măsuri ferme și a unui climat internațional mai stabil, riscurile identificate de banca centrală pot continua să exercite presiuni asupra economiei României în perioada următoare.
