DOCUMENTAR: Diplomația Mineriadei din 1990. MAE deschide arhivele secrete care dezvăluie izolarea internațională a regimului Iliescu
iunie 13, 2026

INVESTIGAȚIE EFOR: Iluzia sancțiunilor în politică. Partidele din România fentează amenzile și confiscările de milioane de lei impuse de AEP

Un raport exploziv publicat de organizația Expert Forum (EFOR) scoate la iveală ineficiența sistemică a sancțiunilor aplicate partidelor politice din România.

Sursa foto: Ilustrație simbolică, generată cu inteligență artificială

Deși Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a dictat amenzi și confiscări-record de zeci de milioane de lei în urma scrutinelor și controalelor din 2024 și 2025, bugetul de stat nu încasează aproape nimic. Portițele legale și procesele blocate în instanță transformă sancțiunile într-o simplă „sperietoare” de hârtie.

Conform datelor obținute de EFOR de la AEP în baza Legii 544/2001, în perioada 2024–2025 au fost întocmite 928 de procese-verbale de constatare a contravențiilor pentru 855 de entități (partide, candidați independenți, mandatari financiari). Nota de plată totală: 6,1 milioane de lei în amenzi și 26,2 milioane de lei în sume propuse pentru confiscare.

Realitatea încasărilor este însă una ridicolă: contravenienții au plătit de bunăvoie doar 7% din valoarea amenzilor (aproximativ 450.000 de lei) și un infim 3% din sumele confiscate (884.782 de lei).

Topul sancțiunilor: AUR conduce detașat la confiscări, urmat de PNL

Analiza cumulată a EFOR arată o discrepanță uriașă între formațiunile politice parlamentare și candidații de top:

  • Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): Este liderul absolut al sancțiunilor, acumulând amenzi de 160.000 de lei și o sumă astronomică propusă pentru confiscare: 18,6 milioane de lei (dintre care 13,2 milioane provenite doar de la alegerile europarlamentare din 2024). AUR a achitat doar 47.500 de lei din amenzi (beneficiind de reducerea legală) și a contestat restul în instanță.

  • Partidul Național Liberal (PNL): Se confruntă cu confiscări de 2,7 milioane de lei (în special de la europarlamentare). Liberalii au plătit doar 7.500 de lei din amenzile primite și au deschis trei procese împotriva AEP.

  • Partidul Social Democrat (PSD): A ales o strategie diferită. Cu amenzi de 60.000 de lei și confiscări de 332.053 de lei, social-democrații au plătit integral sumele și nu au contestat nicio măsură în instanță.

  • Călin Georgescu (candidat prezidențial): A primit o amendă istorică de 200.000 de lei pentru campania sa electorală din 2025. Din această sumă, soția sa a achitat 32.500 de lei (jumătate din minimul legal în termen de 15 zile), restul fiind atacat în justiție.

  • Nicușor Dan (candidat independent): Sancționat cu 85.000 de lei amendă și confiscări de 210.738 de lei în contextul prezidențialelor. Edilul a plătit o singură amendă de 5.000 de lei (redusă de la 20.000), iar pentru restul se judecă cu AEP.

Portița legală a „platitului la jumătate” și executările silite în masă

Una dintre principalele vulnerabilități identificate de EFOR este prevederea legală care permite achitarea a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile. Această facilitate face ca partidele mari să scape cu sume derizorii.

În plus, legislația actuală nu este considerată „disuasivă sau proporțională”. Pentru cazurile în care formațiunile politice pur și simplu ignoră sancțiunile și nu trimit dovada plății, Direcția Juridică a AEP a fost nevoită să declanșeze proceduri de executare silită în 214 cazuri (vizând amenzi de 4,8 milioane de lei și confiscări de 2,4 milioane de lei). Surprinzător, cele mai multe executări nu vizează campaniile electorale, ci partide mici sau obscure care au eșuat în obligația de transparență anuală de a-și publica veniturile în Monitorul Oficial.

Justiția blochează recuperarea banilor

O altă tactică preferată a politicienilor este mutarea disputei în instanță. Până în prezent, au fost înregistrate 62 de dosare de contestație, cele mai multe (26) vizând alegerile prezidențiale din 2025 și aplicarea OUG 1/2025 privind marcarea materialelor electorale online.

Justiția se mișcă însă în ritm de melc. Din totalul dosarelor deschise pentru sancțiunile din 2024 și 2025, doar 14 au fost soluționate (10 pe fond și 4 definitiv). În cazurile definitive, instanțele au dat câștig de cauză, parțial sau total, partidelor politice, anulând procesele-verbale ale AEP.

*** Sursa informațiilor: Raportul de analiză „Sancțiunile partidelor politice în 2024 și 2025. Și cine le plătește”, Expert Forum (EFOR), iunie 2026.

Distribuie
    Pornește notificările! Ești primul care află cand postăm ceva! Da Nu mulțumesc