România își resetează traiectoria bugetară: Deficitul s-a înjumătățit în primele patru luni din 2026, susținut de un boom al investițiilor europene
Această consolidare, realizată într-un context economic marcat de inflație și cerere internă temperată, vine fără a bloca investițiile publice, care rămân motorul principal al economiei, anunță Ministerul Finanțelor.
Ajustare de peste 32 de miliarde de lei
Datele oficiale privind execuția bugetară arată o schimbare radicală de ritm: în timp ce în primele patru luni din 2025 deficitul se ridica la 55,97 miliarde lei, în acest an acesta a coborât la 23,95 miliarde lei. Comparativ cu perioada similară din 2024 (când deficitul era de 3,24% din PIB), actuala execuție confirmă o aliniere mai strictă la obiectivele de consolidare fiscală asumate de Guvern.
„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală. Este una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Fondurile europene, „plasa de siguranță” a investițiilor
În timp ce cheltuielile curente ale statului au fost supuse unui control riguros, investițiile publice au totalizat 31,03 miliarde lei. Un aspect definitoriu al acestei perioade este dependența strategică de fondurile europene: peste 75% din investiții sunt finanțate prin PNRR și programele aferente cadrului financiar european, volumul acestor plăți crescând cu 34,3% față de anul precedent.
Această dinamică permite statului să mențină proiectele de dezvoltare active, în ciuda eforturilor de reducere a deficitului, care rămâne țintit la 6,2% din PIB la finalul anului.
Veniturile fiscale, peste așteptări
Bugetul a fost susținut de o colectare mai eficientă și de măsurile fiscale implementate anterior. Veniturile totale au urcat la 223,83 miliarde lei (o creștere de 12% față de 2025), fiind impulsionate de:
Încasările din TVA: Un salt de 22,4%, ca urmare a modificărilor de cote și a îmbunătățirii colectării.
Impozitul pe venit și salarii: Creștere de 21,8%, susținută atât de eliminarea unor facilități fiscale, cât și de avansul dividendelor.
Contribuții sociale: O creștere de 8,8%, care depășește ritmul de creștere al fondului de salarii din economie.
Provocările rămân: Dobânzi și disciplină
Deși cifrele indică un început de „schimbare structurală”, oficialii guvernamentali avertizează că marja de manevră este limitată. Cheltuielile cu dobânzile continuă să pună presiune pe buget, situându-se la 23,68 miliarde lei, cu peste 3 miliarde lei mai mult decât anul trecut.
Obiectivul pentru următoarele trimestre rămâne menținerea acestui echilibru fragil: disciplină fiscală pentru a calma piețele financiare, controlul strict al cheltuielilor curente (în special salariile și asistența socială) și accelerarea absorbției banilor europeni înainte de expirarea termenelor PNRR.
Succesul acestei strategii pe tot parcursul anului 2026 va depinde, în ultimă instanță, de stabilitatea politică și de capacitatea administrației de a menține un ritm ridicat al investițiilor într-un context economic extern dificil.
