România reduce deficitul bugetar la 7,9% din PIB în 2025. Ministrul Finanțelor: „Cel mai important semnal de credibilitate”
România a reușit să scadă deficitul bugetar la 7,9% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024, potrivit datelor validate de Eurostat și comunicate de Ministerul Finanțelor. Reducerea este considerată cea mai mare corecție fiscală din Uniunea Europeană.
Ministerul Finanțelor arată într-un comunicat de presă faptul că că reducerea deficitului, calculat conform metodologiei europene ESA, a depășit estimările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, care indicau un nivel între 8,2% și 8,4% din PIB pentru 2025.
În termeni comparativi, România a realizat una dintre cele mai consistente ajustări fiscale din Uniunea Europeană într-un singur an. Totuși, chiar și după această scădere, țara rămâne cu cel mai ridicat deficit bugetar din blocul comunitar, în condițiile în care media UE este de aproximativ 3% din PIB.
Datele oficiale mai indică faptul că deficitul calculat pe metodologia națională (cash) a fost de aproximativ 7,65% din PIB, mai redus decât cel ESA, ceea ce confirmă tendința de consolidare fiscală.
Autoritățile precizează că ajustarea a fost realizată printr-un mix de măsuri: creșterea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene.
În paralel, investițiile publice au fost menținute la un nivel ridicat, de aproximativ 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța acestei evoluții pentru credibilitatea economică a României:
„Este cel mai important semnal de credibilitate pe care îl putem transmite”, a declarat acesta.
El a mai precizat că România „intră într-o etapă reală de corecție și maturizare fiscală” și că reducerea deficitului reprezintă „o corecție de 1,4 puncte procentuale într-un singur an”.
Ministrul a insistat că ajustarea a fost realizată fără sacrificarea investițiilor:
„Am redus semnificativ deficitul fără să oprim investițiile”, a afirmat Nazare.
Totodată, acesta a explicat impactul economic al consolidării fiscale:
„Fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi și mai mult spațiu pentru dezvoltare”, a spus ministrul.
În același timp, oficialul avertizează că procesul nu este încheiat: România trebuie să continue consolidarea fiscală „cu seriozitate și consecvență”, în condițiile în care rămâne statul cu cel mai mare deficit din UE.
Reducerea deficitului vine după un an 2024 marcat de dezechilibre majore (9,3% din PIB) și face parte din angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană.
Potrivit ministrului Finanțelor, menținerea actualei direcții ar putea coborî deficitul spre aproximativ 6% din PIB în anii următori, consolidând stabilitatea macroeconomică.
Această evoluție marchează o ajustare semnificativă a finanțelor publice, în contextul în care România avea unul dintre cele mai ridicate deficite din Uniunea Europeană. Chiar și după reducere, țara rămâne în continuare cu cel mai mare deficit bugetar din UE, potrivit datelor Eurostat.
Autoritățile susțin că rezultatul a fost obținut printr-un mix de măsuri fiscale, care au vizat atât creșterea veniturilor, cât și controlul cheltuielilor publice.
