Conflict major pe reforma pensiilor magistraților: ÎCCJ sesizează CCR cu o expertiză care pune sub semnul întrebării legea Guvernului
Disputa privind reforma pensiilor magistraților se intensifică, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Curții Constituționale o expertiză de specialitate care contestă efectele proiectului promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Documentul susține că, în forma actuală, legea ar conduce la situația paradoxală în care pensia de serviciu a magistraților ar ajunge mai mică decât pensia calculată exclusiv pe baza contribuțiilor.
Curtea Constituțională urmează să reia vineri, de la ora 10:00, dezbaterile asupra acestui act normativ. Ședințele anterioare au fost marcate de absența a patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – care au cerut realizarea unui studiu de impact. Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a apreciat însă că un astfel de studiu nu este determinant pentru analiza constituțională.
În acest context, instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a apelat la un expert contabil independent pentru a evalua consecințele concrete ale legii. Concluzia expertizei este fermă: aplicarea noilor reguli ar duce, în practică, la dispariția pensiei de serviciu, aceasta devenind inferioară celei obținute prin contributivitate.
Potrivit calculelor prezentate, diferențele ar fi semnificative: aproximativ 36% mai puțin pentru magistrații de la judecătorii și parchetele aferente, 35% pentru cei de la tribunale, 33% la nivelul curților de apel și chiar 51% în cazul judecătorilor Înaltei Curți. Analiza ia în considerare un parcurs profesional complet, de peste patru decenii, cu venituri raportate la nivelurile actuale.
ÎCCJ avertizează că nu mai este vorba despre o reformă a pensiilor speciale, ci despre o afectare gravă a drepturilor câștigate prin contribuții sociale. Instanța susține că proiectul contravine jurisprudenței Curții Constituționale, precum și practicii Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului, punând în discuție inclusiv garanțiile constituționale ale independenței Justiției.
Legea adoptată de Guvern prevede majorarea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile în care magistrații solicită menținerea pensiilor la un nivel apropiat de ultimul salariu, poziție respinsă ferm de premier, care insistă asupra plafonării.
